Verbul este partea de vorbire care
defineşte acţiunea într-o propoziţie.
În exemplul următor, verbul este acheter (a cumpăra):
Jaques achète des pommes. (Jaques cumpără mere).
Modurile verbelor din limba franceză sunt:
Personale: Indicativul (l'indicatif), Conjunctivul (le subjonctif), Condiţionalul (le conditionnel) şi Imperativul (l'impératif)
şi Impersonale: Infinitivul (l'infinitif), Gerunziul (le participe présent) şi Participiul (le participe passé)
În exemplul următor, verbul este acheter (a cumpăra):
Jaques achète des pommes. (Jaques cumpără mere).
Modurile verbelor din limba franceză sunt:
Personale: Indicativul (l'indicatif), Conjunctivul (le subjonctif), Condiţionalul (le conditionnel) şi Imperativul (l'impératif)
şi Impersonale: Infinitivul (l'infinitif), Gerunziul (le participe présent) şi Participiul (le participe passé)
Verbele se conjugă
în funcţie de mod şi timp. Majoritatea verbelor sunt verbe regulate, ceea ce
înseamnă că se conjugă în acelaşi fel. Există trei categorii de verbe regulate,
în funcţie de terminaţie:
verbe -er
|
verbe -re
|
verbe -ir
|
parler (a vorbi)
manger (a mânca) aimer (a iubi) travailler ( a munci) jouer (a [se] juca) |
lire (a citi)
vendre (a vinde) répondre (a răspunde) perdre (a pierde) attendre (a aştepta) |
partir (a pleca)
finir (a termina) réussir (a reuşi) choisir (a alege) remplir (a umple) |
În funcţie de terminaţie, verbele se conjugă la timpul prezent prin adăugarea următoarelor terminaţii la rădăcina lor:
-er
|
-re
|
-ir
|
||||
Singular
|
Plural
|
Singular
|
Plural
|
Singular
|
Plural
|
|
Persoana I
|
-e
|
-ons
|
-s
|
-ons
|
-is
|
-issons
|
Persoana a II-a
|
-es
|
-ez
|
-s
|
-ez
|
-is
|
-issez
|
Persoana a III-a
|
-e
|
-ent
|
-
|
-ent
|
-it
|
-issent
|
Conjugarea
verbului "parler"
|
|||
Indicatif présent
je parle tu parles il/elle parle nous parlons vous parlez ils/elles parlent |
Indicatif imparfait
je parlais tu parlais il/elle parlait nous parlions vous parliez ils/elles parlaient |
Indicatif passé simple
je parlai tu parlas il/elle parla nous parlâmes vous parlâtes ils/elles parlèrent |
Indicatif futur simple
je parlerai tu parleras il/elle parlera nous parlerons vous parlerez ils/elles parleront |
Indicatif passé composé
j'ai parlé tu as parlé il/elle a parlé nous avons parlé vous avez parlé ils/elles ont parlé |
Indicatif plus-que-parfait
j'avais parlé tu avais parlé il/elle avait parlé nous avions parlé vous aviez parlé ils/elles avaient parlé |
Indicatif passé antérieur
j'eus parlé tu eus parlé il/elle eut parlé nous eûmes parlé vous eûtes parlé ils/elles eurent parlé |
Indicatif futur antérieur
j'aurai parlé tu auras parlé il/elle aura parlé nous aurons parlé vous aurez parlé ils/elles auront parlé |
Subjonctif présent
je parle tu parles il/elle parle nous parlions vous parliez ils/elles parlent |
Subjonctif imparfait
je parlasse tu parlasses il/elle parlât nous parlassions vous parlassiez ils/elles parlassent |
Subjonctif passé
j'aie parlé tu aies parlé il ait parlé nous ayons parlé vous ayez parlé ils/elles aient parlé |
Subjonctif plus-que-parfait
j'eusse parlé tu eusses parlé il/elle eût parlé nous eussions parlé vous eussiez parlé ils/elles eussent parlé |
Conditionnel présent
je parlerais tu parlerais il/elle parlerait nous parlerions vous parleriez ils/elles parleraient |
Conditionnel passé 1re forme
j'aurais parlé tu aurais parlé il/elle aurait parlé nous aurions parlé vous auriez parlé ils/elles auraient parlé |
Conditionnel passé 2e forme
j'eusse parlé tu eusses parlé il/elle eût parlé nous eussions parlé vous eussiez parlé ils/elles eussent parlé |
Infinitif
parler Impératif parle parlons parlez |
Participe présent
parlant Participe passé parlé |
Verbele auxiliare sau verbele ajutătoare sunt verbe care se combină cu verbul principal pentru a forma o frază verbală. Există două tipuri de verbe auxiliare: comune şi modale. Cele două verbe auxiliare comune sunt: être (a fi) şi avoir (a avea).
Jaques parle avec Maria. (Jaques vorbeşte cu Maria)
Jaques a parlé avec Maria. (Jaques a vorbit cu Maria)
În prima propoziţie verbul parler este la prezentul simplu. În a doua propoziţie verbul este la timpul trecut compus, unde verbul auxiliar avoir se combină cu verbul principal: a parlé
Verbele reflexive se conjugă la fel ca verbele normale, doar că înaintea verbului se adaugă un pronume. Pronumele respective sunt:
me (mă)
nous (ne)
te (te)
vous (vă)
se (se)
se (se)
Următoarele verbe sunt reflexive:
se laver (a se spăla)
se dépêcher (a se grăbi)
se reposer (a se odihni)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu